eram intr-un oras din afara tarii,faceam parte dintr-o delegatie comerciala.
cum se obisnuieste in afara programului oficial exista si secventa de destindere,deobicei in cursul dupa amiezii sau serii.
si cum sefului protocolului ii cazusem cu tronc pentru ca eram singurul care nu eram teapan in miscare si vorba (asta pentru ca probabil eram si singurul inginer real din delegatie) ma intreaba unde ne-ar placea sa mergem intr-o seara,i-am raspuns decis:la film.
si mi-a adus omul nostru un program al proiectiilor din saptamana aceea,m-am oprit asupra a doua filme unul dintre ele fiind "Odiseea spatiala".
juca la Muzeul Filmului,un fel de cinemateca de-a noastra.
stiam despre film destule,Stanley Kubrick (regizorul)imi era cunoscut,vazusem deja "A clockwork orange".
am ajuns seara la cinematograf;lumini puternice erau proiectate spre cladire,pe un ecran gigant postat in afara se derulau imagini din spatiul cosmic,o muzica siderala se auzea in surdina pe holuri,iar spectatorii,ei bine spectatorii erau toti,fara exceptie,imbracati in frac (barbatii) sau elegante rochii de seara (femeile).
deja eram intimidat de atmosfera si de tot ce ma inconjura,deobicei sunt foarte pe picioarele mele.
si ca sa vina si cireasa de pe tort a inceput proiectia.
fabulos.
am trait una din cele mai frumoase seri din viata.
eram fascinat de ce se intampla pe ecran,imagini care te duceau in alt ev (de fapt asta si sugera),filmari de o minutiozitate extrema, imagini din cosmos,halouri,simboluri si nu mai putin celebra lucrare muzicala a lui Richard Strauss "Also sprach Zarathustra" care deschidea filmul.
am pelicula in casa in format DVD,nu odata l-am revazut si nu mi se pare,in pofida trecerii anilor,sa-si fi pierdut ceva din parfum si substanta.
incercati sa-l vedeti si-mi veti da dreptate.........
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu