nu sunt un adept al glisarii spre alte zari atunci cand vine vorba de copilarie si de modul
in care o percepem mai apoi la maturitate.
in cazul lui Salinger insa lucrurile stau altfel.
spun asta pentru ca atunci cand i-am citit nuvela era cam necopt,si mai apoi pentru ca in multe pagini din cele citite de mine ma regaseam in personajul central al cartii.
si daca ma gandesc bine totul poate fi mutat oriunde caci se aseaza perfect in orice albie,fie undeva in nord,sau mai la vest,sau mai stiu eu pe unde.
am recomandat-o cuiva ca lectura mai zilele trecute si nu m-am putut abtine sa n-o mai citesc
o data.
si iarasi m-am facut mic,mic de tot asteptand parca sa ma ia mama la rost pentru toate prostiile facute intr-o zi aiurea........
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu