exista (nu sunt foarte sigur daca mai exista si in ziua de astazi) pe Mosilor in cinema dedicat exclusiv cinematografiei europene.
si intr-o zi,aflat cu o foarte buna si frenetica amica ne-am zis sa intram si noi la un film,era un
Bertolucci,deci nu alesesem chiar orice.
eram cativa in sala,vreo cinci sase insi (nu are haz sa perorez pe tema asta).
cand a inceput proiectia am stat sa ma gandesc daca sa ma uit la film sau sa ma giugiulesc caci la asta indemna numarul "ridicat" de spectatori.
filmul insa m-a facut sa uit repede de pornirile mele atavice.
am regasit in el aerul unei perioade boeme ce mi-a fost dat si mie s-o simt din plin.
m-am regasit in multe din scenele sale si am fost la fel de razvratit de cele ce se derulau pe ecran ca si cand as fi devenit coparticipant la ele.
aveam sa imi consolidez trairea in clipa in care l-am revazut acasa.
la fel de penetrant si de bine facut.
parca lucrurile se intamplau in realitate si vedeam ceva ce se transmite la Tv pe un canal de stiri.
si stai si te gandesti cum de oameni ca mine,ca tine,pot face asta si noi nu.
sigur asta se cheama afi talent.
si cum Dumnezeu nu deschide traista pentru oricine..............
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu