am constatat,pentru a nu stiu cata oara,ca sunt plin de clisee sau prejudecati,spuneti cum vreti.
m-am convins de lucrul acesta odata,de mult,in clipa in care aflat intr-o librarie am rasfoit aceasta carte.
atata m-am codit s-o cumpar (era de altfel ultimul exemplar la vanzare) incat am fost trezit din falsa-mi reverie de o voce care ma intreba imperativ daca m-am hotarat sa achizitonez cartea sau nu.
m-am uitat spre "voce" si am vazut in fata mea un om care spre deosebire de mine stia foarte bine ce vrea.
nu mi se intampla des o asemenea situatie,in general nu stau prea mult pe ganduri atunci cand ma aflu in fata unei astfel de optiuni.
in cele din urma,mai mult dintr-un puseu egoist ce-mi spunea de ce sa ia ala cartea,mai bine o cumpar eu si vad dupa aceea,am ajuns si la casa,am achitat si am plecat.pe drum m-am tot intrebat,cine-o mai fi si Kadare,asta?
citindu-l mi-am dat seama foarte repede de forta si eleganta scrisului sau,iar lucrul acesta n-a fost constatat doar de mine ci si de catre membrii Academiei suedeze ce decerneaza premiul Nobel pentru literatura,Ismail Kadare numarandu-se de mai multe ori printre candidatii la aceasta mult ravnita disctinctie.
Un comentariu:
interesant...
Trimiteți un comentariu