sâmbătă, 3 martie 2012

Calator prin Europa - Creta (Cheile Samaria 2)

Cheile Samaria.

nu le vedeam inca,asteptam ca marea noastra ghida sa bolboroseasca ceva.
am stat linistiti,am mancat ceva usor (spusesem la receptie ca nu luam micul dejun si am gasit pregatit un pachet cu de-ale gurii pentru drum) si ne-am uitat la ceas.
trecuse mai bine de o jumatate de ora si nu plecasem.
abia atunci am realizat ca nu prea mai era lume in jurul nostru.
si ce ne-am zis?
pai n-avem unde sa ajungem decat la malul marii,asa ca las-o pe doamna ghida sa ghidoneze ce vrea si dai bataie.
si am inceput coborarea.
la inceput am mers lent,priveam,aveam si la ce.
deschideri largi,versanti impaduriti,stanci razlete.
pana cand am ajuns la un punct de regrupare.
si surprizaaaaaaa.
cine era acolo?
chiar ghida ce statea la taifas cu un englez.
pai cum altfel?
nici ca putea de noi.


ne vede si zice:hai,hai puturosilor ca pe voi va astept.
n-am mai comentat caci n-avea rost,nici nu i-am raspuns,dar mi-am zis in sinea mea.
mai femeie nu stii cu cine ai de-aface.
si m-am inteles din priviri cu partenera mea si fara alte comentarii ne-am pus pe treaba.
rand pe rand toti cei din fata noastra au inceput sa fie depasiti.
am intrat in stilul meu de fost om de munte si ma mai opream sa fac poze,sa filmez,ba chiar sa fac asta si pentru altii.
n-am mai tinut cont de nimica.
chiar imi faceam griji pentru cea de langa mine pewntru ca am cam obligat-o sa intre in febra nebuna a cursei contracronometru fara sa stiu prea bine daca ii este sau nu pe plac.
cum insa o vedeam in fata mea mergand avantat nu am incetinit deloc ritmul.
caci ea pastra fata de mine in permanenta un ecart,daca m-ar fi vazut mult in urma s-ar fi oprit, evident.
spre partea de final,cand aproape sa iesim din chei,am lasat-o mai moale mai mult pentru a repera caprele de care citisem in ghid,lucru ce pana la urma s-a intamplat spre marea noastra incantare,caci mai apoi,ce ce veneau dupa noi,nu le-au mai vazut caci s-au speriat de zgomotul creat de liota de turisti ce veneau puhoi.
dupa vreo sase ore de la coborarea din autocar am ajuns si la capat.



miroseam marea pe undeva n-o vedeam dar o banuiam si deodata se arata.
linistita,albastra,curata.
a fost ca o binefacere dupa atata piatra inghitita de privirile mele lacome sa descopere totul.
o localitate micuta si pitoreasca era destinatia finala.
strazi inguste,flori multe si o liniste binecuvantata.
am cautat un loc unde sa ne asezam caci incepusem sa resimtim oboseala aventurii noastre neplanificate (aveam sa-i resimtim din plin urmarile in zilele urmatoare cand bineinteles ca eram amandoi sfarsiti de o febra musculara de prima mana,asta neimpiedicandu-ne sa continuam sa vizitam insula descoperindu-i noi,si noi frumuseti).
acolo m-am asezat dupa ce ne-am descaltat (ce marlanie,dar asta am facut amandoi) la o masa a unui restaurant si am cerut o bere.
uau,ce buna a fost.
rece,gustoasa si binevenita.

incet,incet apareau si cei ce i-am depasit si faceau acelasi lucru,toti doreau o gura de bere.
cum stateam noi de vorba numai ce ne raspunde si chelnerul in romaneste.
ne-am bucurat sa auzim o vorba de-a noastra in acel loc pierdut al lumii si i-am zis ce am facut.
si tipul ne spune (asta ca nerozia ghidului sa fie dusa pana la capat) ca a noastra ghida a inceput sa dea biletele de vapor pentru intors la o masa la ei in carciuma.
am injurat sanatos,am cautat-o,(era cam transpirata de efort,deabia venise cu o intarziere de mai bine de o ora) am luat biletele si nu ne-a mai interesat de soarta ei pana am ajuns la hotel.
de altfel a si coborat undeva pe traseu si ne-a lasat de izbeliste.
se facuse deja aproape de miezul noptii cand am ajuns la poarta ansamblului hotelier care ne gazduia.
cat despre ghida ce sa zicem decat ca halal sa-i fie pe unde se afla............



Niciun comentariu: